Statiunea arheologica Targu Frumos - Baza Patule

In statiunea de la Targu Frumos-Baza Patule au fost descoperite mai multe tipuri de locuinte (In functie de etapa de dezvoltare a comunitatii eneolitice): un bordei, opt locuinte de suprafata fara platforma si cinci locuinte de suprafata cu platforma, complexe gospodaresti interioare si exterioare - vetre, cuptoare, locuri de macinat, cu rasnite de mana, zone pentru sacrificat animalele, transat si pregatit carnea si pieile, spatii pentru prelucrarea uneltelor din silex, piatra, os, corn, lut, arama, a ceramicii, plasticii, podoabelor etc.
In toata perioada de functionare a asezarii eneolitice (aprox. 200 de ani), comunitatea de aici si-a fortificat spatiul locuit, sapand cel putin un sant de aparare (completat probabil cu gard/palisada de lemn), acoperit, Intr-o anumita perioada, de vestigiile unor locuinte de suprafata, ceea ce a facut necesara o alta amenajare similara.
De remarcat este si faptul ca In acest sit, In suprafata sapata, au fost descoperite multe obiecte de arama (dalti, bratari, margele etc.), ceea ce demonstreaza ca In asezare existau mesteri care se ocupau, poate, cu prelucrarea metalului, care, Impreuna cu producatorii uneltelor si armelor de silex, piatra si os, confereau un rol important comunitatii eneolitice.
In acelasi timp, cercetarile arheologice au permis recuperarea unei cantitati uriase de materiale osteologice, provenind atat de la animalele domestice cat si de la fauna salbatica vanata, cresterea animalelor (bovine, suine, ovicaprine) constituind o ocupatie importanta a locuitorilor de acum cca. 6000 de ani, alaturi de practicarea cultivarii plantelor.
De asemenea, tot prin cercetarile arheologice sistematice, s-a recuperat o mare cantitate de ceramica fina, semifina si de factura gospodareasca, decorata, cel mai adesea, cu motive spiralice, meandrice si geometrice, realizate prin incizare, imprimare, canelare si, nu In ultimul rand, prin pictare. Prezenta ceramicii pictate, cu alb, rosu, posibil si cu grafit, Inainte sau dupa arderea vaselor In cuptor, face trecerea catre renumita cultura cucuteniana, atat de bine documentata In zona.