Scaunul Rupea

Teritoriul cuprins in linii mari intre Olt si Tarnava Mare si-a dobandit identitatea in cursul Evului Mediu, cu deosebire datorita cetatii regale-voievodale de la Rupea si colonizarii cu "oaspeti" sasi (secolele XII-XIII). De la un "domeniu" al cetatii, s-a ajuns repede la un district, numit cel mai adesea "scaun". Denumirea face trimitere la un loc de judecata superioara, strict necesar si precis arondat. Primele atestari accidentale pentru acest scaun si pentru centru sau, Cohalm (Rupea), provin din anii 1337, si respectiv, 1349.
In jurul cetatii si capitalei scaunale au gravitat localitatile Cata, Cobor, Dacia, Drauseni, Felmer, Fiser, Halmeag, Homorod, Jibert, Jimbor, Lovnic, Mercheasa, Sona, Ticusu Nou, Ticusu Vechi, Ungra si Viscri.
Deja din cursul Evului Mediu, scaunul Cohalm a devenit un teritoriu multicultural. Populatia a fost alcatuita in principal de trei grupuri etnice distincte: romani, sasi si secui/maghiari. Ponderea numerica a acestora si locatiile s-au modificat insa treptat. in ultimele doua secole, cel mai mult a scazut numarul germanilor (numai dupa 1990 emigrand 3000 de sasi din Rupea), populatia secuiasca/maghiara s-a extins spre nord-est, iar romanii au ajuns majoritari. in ultimul secol, o crestere numerica semnificativa a fost inregistrata in randul tiganilor (rromilor).
Administratia scaunului, care dupa 1929 s-a numit Rupea, a fost conservata mult timp, chiar daca a luat alta orientare generala: in 1876, catre comitatul Tarnava Mare, in 1950 catre Brasov (rebotezat Orasul Stalin - Regiunea Stalin). Ultima reforma administrativa mentionata a desfiintat definitiv scaunul si a stabilizat legatura cu centrul de la Brasov, prin intermediul judetului (1965).
in cuprinsul fostului scaun regasim acum peste 30 de obiective naturale si antropice spre care le recomandam spre vizitare.